Sfântu Gheorghe: Liniștea unui oraș mic și serviciile unui mare oraș
Atractivitatea orașului Sfântu Gheorghe constă în faptul că locuitorii săi se pot bucura de liniștea unui oraș mic, beneficiind în același timp de serviciile unui mare oraș direct pe plan local. Nu trebuie să facă naveta spre un oraș mare, zgomotos și supraaglomerat; Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe lucrează pentru a pune la dispoziție, local, tot ceea ce este disponibil și atractiv într-un oraș de mărimea Brașovului, Târgu Mureșului sau chiar a Clujului. Ca locuitori ai orașului Sfântu Gheorghe, de multe ori nici nu conștientizăm de câte investiții și servicii beneficiem într-o zi obișnuită, în spatele cărora se află munca municipalității.
În această retrospectivă inedită, pentru exemplificare, însoțim cititorul pe parcursul unei zile obișnuite din viața unei mame cu doi copii din Sfântu Gheorghe. Știm bine că o zi reală nu arată exact așa, însă dorim să evidențiem care sunt acele dezvoltări, realizări și servicii din spatele situațiilor de zi cu zi în a căror susținere și implementare se implică municipalitatea.
Diminețile de vară încep liniștit pe Aleea Teilor. Acum, că este vacanță, Bence, în vârstă de zece ani, se poate trezi mai târziu decât în timpul școlii, când în fiecare dimineață, la ora 7:20, pornește spre școală cu Pedibusul, însoțit de „șoferi” voluntari. Nu ar rata nicio dimineață, indiferent de vreme, pentru că aici și-a găsit prieteni adevărați, iar când e voie bună, timpul trece repede.
Astăzi trebuie doar să o ducă pe sora lui mai mică la creșa Sepsi, amenajată în Vila Elvețiană, așa că Bence urcă pe trotinetă și o însoțește pe mama sa de-a lungul aleii umbroase din fața fostei fabrici de țigarete. Pe drum, el vorbește cu mama sa, Ildikó, despre cât de bine este că s-a reușit salvarea acestei clădiri monument istoric, la fel ca multe altele din oraș, și că peste câțiva ani aici se va deschide un centru de științe interactive pentru copii, unic în țară.
O lasă pe micuța Anna, în vârstă de doi ani, cu inima împăcată la creșă, știind că este pe cele mai bune mâini până când va merge bunicul să o ia. Până se întoarce tatăl de la serviciu, va fi timp pentru o vizită la skate-park sau la ștrand; dau o fugă până acasă după cardul Sepsi, deoarece acesta oferă acces cu reducere la numeroase baze sportive administrate de oraș.
În cele din urmă se decid pentru ștrand, unde merg pe bicicletele Sepsi Bike. Ar fi putut călători și cu autobuzul electric, deoarece în Sfântu Gheorghe fiecare vineri este „Vinerea Verde”, când transportul public este gratuit, dar aleg în final să facă mișcare.
Merg des și la Șugaș Băi, unde lui Bence îi place cel mai mult să-și petreacă timpul la peretele de escaladă sau în parcul de aventură. Părinții preferă tenisul, iar când bunicul îi însoțește, acesta se relaxează la centrul de tratament, hidromasajul cu apă minerală fiind preferatul lui. Păstrează amintiri frumoase și din timpul iernii, deoarece Bence a învățat să schieze pe pârtia mică.
Acum, că se pot face plimbări cu barca și hidrobicicleta pe Lacul Gării, își petrec cu plăcere timpul și acolo. Aceasta este în special dorința bunicului, care vâslea pe acest lac în anii 1980. Își amintește mereu și spune că credea că o singură perioadă de glorie poate fi trăită într-o viață de om. Din fericire, s-a înșelat.
Atunci când Ildikó și familia trec pe lângă Olt în timpul plimbărilor cu bicicleta, fac mereu un ocol pe la Arena Sepsi pentru un prânz rapid. Bence cunoaște deja bine zona, deoarece, prin programul „Inițiere în sport”, vine aici în fiecare săptămână cu clasa pentru a învăța jocuri cu mingea și chiar pentru a patina și a înota la piscina municipală, în mod organizat și gratuit. Cine știe, poate într-o zi va deveni fotbalist și va marca un gol pe Sepsi Arena în culorile Sepsi OSK, în fața a mii de oameni! Dar s-ar putea și să aleagă hocheiul, iar părinții să-l poată susține în patinoarul aflat în construcție sau, dacă privește doar peste drum, spre campusul universității Sapientia, aflat în plină construcție, își dă seama că ar putea deveni antrenor sau chiar inginer silvic. În Sfântu Gheorghe poate deveni orice își dorește, oportunitățile, infrastructura și serviciile fiind complet asigurate pentru aceasta.
Pe toboganele de apă de la ștrand, Bence se întâlnește cu mulți prieteni, în timp ce mama își citește liniștită romanul împrumutat recent de la bibliotecă, știind că, de când bunica are ceasul Assisto, nu mai trebuie să-și facă griji pentru ea. Este sub supraveghere permanentă, nu doar acasă, ci și atunci când merge la Cinematograf sau la Clubul de dans pentru seniori cu prietenii ei.
Pe drumul spre casă, se îndreaptă spre piața centrală, unde se întâlnesc cu prietenii, trec pe sub poarta de apă pentru a se răcori, apoi trec pe la Casa de Bilete pentru a cumpăra bilete de teatru surpriză pentru aniversarea bunicilor, care sărbătoresc anul acesta nunta de aur. Aceștia au fost felicitați festiv la bibliotecă cu ocazia Zilelor Sfântu Gheorghe, un moment deosebit de emoționant.
Trecând prin fața clădirii „Micul Mikó”, mama își amintește de anii ei de școală: au fost vremuri când învățau în săli de clasă reci, iar pe tablă se scria doar dacă părinții strângeau bani pentru a cumpăra cretă. De multe ori, mâinile le înghețau pe buretele îmbibat cu apă sloi cu care ștergeau tabla. Până și perdelele erau cusute din donațiile părinților. Bence o asculta pe mama sa cu ochi uimiți, deoarece el învață într-o clasă încălzită, proaspăt zugrăvită, unde podeaua nu scârțâie, mobilierul este nou, tabla este interactivă și există chiar și un videoproiector.
Drumul lor trece prin Parcul Elisabeta; oriunde privesc, mii de flori înflorite le încântă privirea. Ildikó îi povestește că în spatele a tot ceea ce înflorește se află multă muncă, sacrificiu și dăruire – în acest caz, mâinile sârguincioase ale angajaților de la sectorul de spații verzi al orașului.
După o scurtă oprire la locul de joacă, își continuă drumul spre casă pe biciclete, pentru că până atunci cu siguranță a sosit și tatăl. Nu au însă motive de grabă, nici măcar după lăsarea întunericului, deoarece întregul oraș este iluminat. Aici este siguranță și nu există motive de îngrijorare atunci când ieși pe stradă.
La sosirea acasă, tatăl vorbește la telefon tocmai cu vărul său care locuiește în Anglia. Îi povestește despre programul „Hai acasă”, spunându-i cât de bine ar fi dacă s-ar întoarce și ei, mai ales că ar primi gratuit proiecte de casă, iar grădinița din strada Borvíz ar fi foarte aproape de ei.
A fost o zi liniștită, dar plină de activități, iar la cina în familie este timp și pentru planificarea weekendului. Un lucru este însă cert: tatăl își va începe ziua cu alergarea comunitară.
Prin această incursiune în viața unei familii obișnuite din Sfântu Gheorghe, am dorit să punem în lumină acele servicii zilnice, instituții și sisteme invizibile care mențin funcționarea orașului în care trăim – servicii care sunt create pentru oameni și care contribuie, direct sau indirect, la transformarea acestui oraș într-un cămin viu și iubit.
Ne-am obișnuit cu ideea că ceea ce există este de la sine înțeles. Însă, în realitate, nimic nu apare de la sine: strada nu se mătură singură, becurile nu se aprind din senin, iar asfaltul nu apare ca prin farmec. Oriunde ne-am uita, în orice situație din viața de zi cu zi, aproape că nu există serviciu sau investiție în infrastructură în spatele căreia să nu se afle implicarea Primăriei Sfântu Gheorghe. Clădirile pe care le vedem de la stradă nu sunt doar ziduri; fiecare lucru și fiecare om are un rol în funcționarea unei instituții, a unui oraș.
Deși suntem mândri de rezultatele obținute, suntem conștienți că nimic nu este perfect. Avem încă multe de făcut și vedem provocările care își așteaptă rezolvarea. Tocmai de aceea, lucrăm zi de zi pentru a identifica neajunsurile, pentru a integra feedback-ul primit în proiectele noastre de dezvoltare și pentru a face din acest oraș, împreună, pas cu pas, un loc și mai bun, mai primitor și mai confortabil. Pentru că tot ceea ce se întâmplă în Sfântu Gheorghe este pentru oamenii care trăiesc aici – ca să le fie drag să locuiască în acest loc, să simtă că acest oraș este cu adevărat acasă, să îl iubească și să îl protejeze!
