A fost elaborată la Sfântu Gheorghe strategia migraţiei la nivel local

Conferinţa de încheiere a proiectului SEEMIG a avut loc la Budapesta


Delegaţia Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe a participat, în perioada 20 – 22 octombrie, la conferinţa de încheiere a proiectului SEEMIG - Gestionarea migraţiei şi a efectelor migraţiei în Europa de Sud-Est, organizată la Budapesta.

Scopul proiectului SEEMIG, coordonat de Institutul Central de Statistică al Ungariei, este acela de a     furniza date concrete legate de procesele de migraţie, pieţei forţei de muncă şi demografice din Sud-Estul Europei, cât şi întărirea capacităţii administraţiei publice centrale, locale şi a factorilor de decizie politici, de a elabora şi implementa politici şi strategii de gestionare a proceselor de migraţie, şi de culegere eficientă a datelor. Durata proiectului este de 30 de luni, acesta se va încheia la data de 30 noiembrie 2014.

Partenerii implicaţi în proiect sunt institute de cercetare, universităţi, institute de statistică, cât şi autorităţi publice locale din opt state (Austria, Bulgaria, Italia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi parteneri cu statut de observatori din alte trei state (Albania, Georgia, Ucraina). Alături de Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, din ţară mai participă la program Consiliul Judeţean al Judeţului Harghita şi Institutul Naţional pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, din Cluj Napoca.

Ajungând la finalul perioadei proiectului, parteneriatul a studiat documentele care, pentru a ajunge în forma finală, au necesitat aproape 30 de luni de discuţii, muncă academică şi de cercetare. Elaborarea strategiilor naţionale de migraţie asigură o bază comună ţărilor din regiune pentru o implicare unitară, propunând Comisiei Europene şi altor instituţii ale Uniunii Europene politici publice legate de situaţia migraţiei, care să trateze mai eficient decât cele din prezent problemele demografice, sociale, de învăţământ, economice şi cele ale circulaţiei datelor, probleme atât de diversificate care provin din fenomenul migraţiei dincolo de frontiere.

O parte semnificativă a emigranţilor este formată din tineri şi persoane de vârsta mijlocie

O problemă de fond este aceea că statele membre ale Uniunii Europene lucrează cu sisteme operaţionale de registrare diferite, neexistând nicio definiţie acceptată de comun acord, în ceea ce priveşte statutul migrantului. Grupul persoanelor cu mai multe cetăţenii complică şi mai mult cartografierea tendinţelor de mobilitate, cât şi faptul că, deşi în ţările ţintă cei mai mulţi imigranţi sunt incluşi în sistem, în ţările emitente, proporţia este nesemnificativă a emigranţilor care declară plecarea – acest fapt având, de asemenea, mai multe motive.

Efectele migraţiei internaţionale, crescută în intensitate în ultimii ani şi puţin împiedicată deja de  graniţele ţărilor, sunt diferite în ţările din regiune. La ora actuală, un procentaj de 5,7% (ceea ce reprezintă 26 milioane de persoane) din populaţia Uniunii Europene nu trăieşte în ţara a cărui cetăţean este. O parte semnificativă a emigranţilor este formată din tineri şi persoane de vârsta mijlocie care, prin forţa lor de muncă, cunoştinţele profesionale, şi cu potenţialul de reproducere consolidează comunitatea ţării primitoare, în timp ce ţările de unde au plecat aceste categorii de cetăţeni se confruntă cu lipsa forţei de muncă şi lipsa specialiştilor, cu rata scăzută a natalităţii şi cu lipsa sustenabilităţii economico-financiare.

România este, în continuare, ţară emitentă, după Polonia fiind ţara cu numărul cel mai mare de emigranţi (Aproximativ 3 milioane de cetăţeni români trăiesc în străinătate, iar în evidenţele oficiale ale ţării figurează ~150.000), iar migraţia internaţională este la un nivel scăzut, ceea ce duce la o balanţă extrem de nefavorabilă. 71% din cei care emigrează din ţara noastră sunt cu vârsta cuprinsă între 20–49 de ani, ceea ce are efecte nu numai pe piaţa forţei de muncă, ci contribuie semnificativ şi la îmbătrânirea populaţiei (în anul 2002, media de vârstă la nivel naţional a fost de 37,5 , iar în  2011 a crescut la 40,6).
 

Tendinţa de emigrare în creştere în Ţinutul Secuiesc

Raportat la media naţională, indicele natalităţii şi mortalităţii din Ţinutul Secuiesc este oarecum mai favorabil,  în schimb, în comparaţie cu indicatorul descendent general, tendinţa de emigrare a crescut în ultimii ani, numărul celor care au părăsit ţara, din această regiune, fiind din ce în ce mai mare.

În cazul oraşului Sfântu Gheorghe şi migraţia internă, cea din interiorul hotarelor, este nefavorabilă, ceea ce a contribuit la scăderea populaţiei cu un procent de 9%, între ultimele două recensăminte.

Unul din obiectivele proiectului este acela de a sprijini factorii de decizie politici şi administrativi locali, regionali şi naţionali în elaborarea unor strategii eficiente de gestionare a proceselor migratoare, cât şi de obţinere de date pertinente şi reale care să poată asigura informaţii de încredere pentru elaborarea de strategii de dezvoltare urbană pe termen mediu şi lung.
În acest scop a fost elaborată la Sfântu Gheorghe strategia migraţiei la nivel local, care se străduieşte să îmbunătăţească culegerea de date şi interpretarea lor în patru domenii de activitate:

1. Crearea unei baze de date locale integrate – actualizată continuu cu date furnizate de instituţii locale şi regionale, asigurând posibilitatea de accesare tuturor instituţiilor implicate.
2. Prognoze demografice – o proiecţie pe 20-30 de ani, şi elaborarea unor scenarii de migraţie.
3. Cercetări sociologice – realizate periodic, în rândul anumitor grupuri ţintă.
4. Cursuri de perfecţionare în domeniul culegerii datelor, cât şi pentru persoanele care se ocupă de interpretarea datelor culese.

În cadrul strategiei de mai sus este inclusă şi sondarea opiniei publice care s-a realizat, la solicitarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe,  în perioada 22–30 octombrie în rândul elevilor din anii terminali de liceu din oraşul nostru, tema centrală a chestionarului fiind cea a migraţiei. Interpretarea datelor se aşteaptă a fi finalizată până în cea de-a două parte a lunii noiembrie, după care vom informa opinia publică, despre rezultatele obţinute.