Scopul: elaborarea unor politici eficiente pentru gestionarea migraţiei

În perioada 27 - 30 ianuarie 2014, delegaţia Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe a participat la a cincea întâlnire organizată în cadrul proiectului SEEMIG-Gestionarea migraţiei şi a efectelor migraţiei în Europa de Sus-Est,  întâlnire organizată la Sofia.
Partenerii participanţi la proiectul trans-naţional, instituţii de cercetare, universităţi, centre de statistică, unităţi administrativ teritoriale locale şi regionale, reprezintă opt ţări din Europa de Sud-Est (Austria, Bulgaria, Ungaria, Italia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia), iar sub coordonarea Institutului Central de Statistică al Ungariei, şi-au asumat culegerea de date în ceea ce priveşte procesul intensiv de migraţie din acest teritoriu, crearea unei baze de date reale cu emigranţii şi imigranţii, şi şi-au stabilit scopul de a elabora politici publice regionale şi naţionale eficiente.
Durata proiectului este de 30 de luni, se va încheia la data de 30 noiembrie 2014, iar bugetul total al acestuia este 3,2 milioane de EUR.
Alături de Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, din ţară mai participă la program Consiliul Judeţean Harghita şi Institutul Naţional pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, din Cluj Napoca.
La conferinţa de la Sofia s-au confirmat anumite cunoştinţe anterioare, s-a discutat despre indicatorii demografici ai veciinilor noştri din Sud, iar indicatorii care arată tendinţa de migraţie a ţărilor învecinate (spaţiul ex-Iugoslav, Albania, România) sunt destul de asemănători.
Conform datelor Băncii Mondiale, în anul 2010, 17 milioane de cetăţeni ai ţărilor studiate au trăit în alte ţări, iar de atunci această cifră a mai crescut.
Ţările de unde pleacă emigranţii au înregistrat pierderi semnificative ale populaţiei, ceea ce, împreună cu indicatorii de migraţie a populaţiei, pun în pericol sustenabilitatea economică a unor zone, pe termen mediu şi lung.
Economiile unor ţări cum ar fi Republica Moldova sau Albania, unde sumele de bani trimise acasă ating şi 10% din PIB, sunt complet influenţate de procesele de migraţie, structurile sociale asociate şi de schimbările demografice.
În Europa, populaţia României şi a Bulgariei are tendinţa cea mai rapida de îmbătrânire, iar forţa de muncă care emigrează de la noi din ţară, mai ales tinerii cu vârsta cuprinsă între 24 – 34 de ani, acoperă parţial lipsa forţei de muncă din ţările primitoare, şi prin integrare încetinesc ritmul de îmbătrânire a societăţii occidentale. În acelaşi timp, ţara de unde a plecat această categorie de cetăţeni se confruntă cu lipsa forţei de muncă şi lipsa specialiştilor, cu rata scăzută a natalităţii şi cu lipsa sustenabilităţii economico-financiare, iar aceste procese pot duce la prăbuşirea unor sisteme sociale (sănătate, sistem de pensii etc.).
Deoarece teoria migraţiei circulare nu funcţionează în realitate, şi nu pare reală reîntoarcerea acasă, în masă, a celor plecaţi de mai mult timp, soluţia ar putea fi ca ţările de unde se emigrează să devină ţări ţintă, să devină ţări unde se imigrează, şi astfel se vor înlocui masele migratoare. Acest lucru ridică, evident, o serie de probleme culturale şi sociale, de integrare şi de acceptare, probleme care trebuie tratate mai ales la nivel local şi regional.
Unul din obiectivele proiectului este acela de a sprijini factorii de decizie politici şi administrativi locali, regionali şi naţionali în elaborarea unor strategii eficiente de gestionare a proceselor migratoare, în culegerea datelor şi, de asemenea, în elaborarea politicilor publice corespunzătoare. Pentru atingerea acestor obiective, pe baza cunoştinţelor acumulate până acum în cadrul proiectului, sub îndrumarea specialiştilor în ştiinţe sociale, la Sfântu Gheorghe a început deja o largă colaborare prin implicarea unor instituţii şi organizaţii care, de-a lungul activităţii lor, se confruntă cu diversitatea consecinţelor migraţiei. În ultima perioadă a proiectului vor fi organizate discuţii, mese rotunde, focus-group-uri, training-uri şi ateliere cu specialişti din diferite domenii, iar colaborarea va pune bazele elaborării unor politici publice în ceea ce priveşte migraţia.