Există cerere pentru cultură

În oraşul Sfântu Gheorghe există un segment de populaţie care cere cultură de înaltă calitate, care o consumă cu regularitate, sunt oameni interesaţi de evenimentele culturale, şi există - din păcate - un segment destul de mare care nu vrea sau nu poate participa la acţiuni culturale – a rezultat din studiul realizat despre obiceiurile consumatorilor de cultură din oraşul nostru. Rezultatele au fost date publicităţii joi, dar au fost discutate de reprezentanţii Comisiei de Cultură a Consiliului Local şi  de reprezentanţii instituţiilor culturale.

Dr. Carmen Croitoru, profesor universitar din Bucureşti, a subliniat că este vorba despre un studiu cantitativ, în urma căruia se pot identifica problemele, şi pe baza căruia se poate  realiza o strategie culturală cuprinzătoare şi cu finalitate.
 
Din studiul realizat a reieşit că locuitorilor oraşului Sfântu Gheorghe le plac evenimentele organizate în aer liber: Zilele Sfântu Gheorghe şi Comemorarea din 15 martie sunt pe primul loc, dar, în acelaşi timp, locuitorii oraşului cunosc şi instituţiile culturale.

Dr. Carmen Croitoru, ca şi reprezentant al institutului care a realizat studiul, a spus că numărul celor cărora le plac manelele este mult mai mic aici, decât la nivel naţional, ceea ce i s-a părut surprinzător. În acelaşi timp, a vorbit cu respect şi despre faptul că există şi cerere pentru muzică clasică.

Comparând cu datele naţionale, dr. Carmen Croitoru a spus că numărul cititorilor de presă locală este foarte mare, lucru rar întâlnit. Cei care au participat la acest studiu au spus că şi-ar dori un cinematograf în oraş.
Tot din datele acestui studiu a reieşit că, din buget, pentru cultură, suma alocată pe cap de locuitor este de 302 lei, sumă care este una din cele mai mari, la nivel naţional.

Indicele vitalităţii culturale al oraşului Sfântu Gheorghe este 0,86, în ultimii ani urcând 19 locuri, la nivel naţional, în prezent fiind pe locul trei în România. Specialista a mai spus că instituţiile culturale, într-un timp foarte scurt, au evoluat foarte mult, tocmai de aceea trebuie să facă modificări în  stratagia lor de comunicare, educaţia culturală trebuind să înceapă de la o vârstă fragedă.

Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Covasna, doamna Keresztély Irma, a declarat că tocmai datorită acestui studiu, ar dori ca în colaborare cu instituţiile culturale, să iniţieze un program educaţional care să se adreseze copiilor de grădiniţă şi micilor şcolari.

Directorul Teatrului Andrei Mureşanu, Horaţiu Mihaiu, consideră acest studiu foarte folositor, deoarece au fost identificate şi puncte sensibile, care, luate în seamă, pot duce la elaborarea unei strategii prin care să fie atrasă spre viaţa culturală o şi mai largă pătură socială.

Publicul trebuie cunoscut, şi în funcţie de acest aspect trebuie să elaborăm şi strategia - a formulat doamna viceprimar Sztakics Éva, care crede că ar trebui acordată o mai mare atenţie manifestărilor în aer liber.

“În ceea ce priveşte cinematograful, sperăm ca deja din acest an să facem paşi înainte, în proiectele noastre Teatrul Andrei Mureşanu urmând să primească sediul fostului cinematograf Arta, dar, în acelaşi timp, ar fi şi locaţia proiecţiilor cinematografice. Anul acesta am dori să finalizăm lucrările la sala studio, cu care oraşul nostru şi-ar îmbogăţi zestrea instituţiilor culturale” – a făcut publice proiectele Consiliului Local, doamna Sztakics Éva adăudând şi faptul că se caută modalităţi de finanţare a vieţii culturale şi din surse exterioare.

Studiul a fost realizat în perioada 20 noiembrie – 15 decembrie 2010, asupra unui eşantion de 893 de persoane, cu o marjă de eroare de 3 %.