Helikonul Ardelean 100: „Cercurile, cercurile – nu le părăsi”– Dialogul dintre imagine și cuvânt în artele vizuale ale Helikonului Ardelean

Centrul de Artă din Transilvania
21 iulie – 7 august 2026

„În Transilvania, arta ori va fi transilvăneană, ori nu va exista viață artistică.”
(Károly Kós, 1928)

Un moment important în formarea și autodefinirea vieții literare și artistice din Transilvania din perioada interbelică a fost înființarea, în anul 1926, a cenaclului Helikon. Întâlnirile grupului literar și artistic au devenit în scurt timp unul dintre cele mai importante ateliere spirituale ale epocii, reunind nu doar scriitori, ci și artiști plastici. Expoziția Helikonul Ardelean 100, deschisă la Centrul de Artă din Transilvania aduce un omagiu întâlnirilor organizate la Castelul din Brâncovenești, la invitația baronului János Kemény, și totodată pune accent pe felul în care mentalitatea cenaclurilor se reflectă în arta plastică a epocii. Vernisajul expoziției Helikonul Ardelean 100 va avea loc marți, 21 iulie 2026, de la ora 16, în spațiul expozițional de la parterul Centrului de Artă din Transilvania. Expoziția va fi vernisată de Árpád András Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Zsolt Németh, deputat în Parlamentul Ungariei, Zsuzsanna Szebeni, directoarea Institutului Liszt din Sfântu Gheorghe, și dr. Beáta Bordás, istoric de artă. În cadrul vernisajului va susține un moment muzical violonista Zsófia Ráduly. Curatoarea expoziției este Zsuzsanna Szebeni, iar curatorul asociat este dr. Beáta Bordás.
Întâlnirile cenaclului Helikon, devenite între timp legendare, nu au reprezentat doar schimburi de idei literare. De-a lungul anilor, participanții și-au propus să creeze o comunitate culturală și intelectuală în care creatorii să poată reflecta împreună asupra identității și viitorului literaturii și artei transilvănene, depășind diferențele confesionale, politice sau personale. Moștenirea spirituală a acestei mișcări rămâne și astăzi o parte importantă a memoriei culturale a maghiarilor din Transilvania. Istoria cenaclului Helikonul Ardelean nu este doar istoria scriitorilor: ea le aparține, în aceeași măsură, graficienilor, artiștilor cărții, pictorilor și sculptorilor care au așezat lângă cuvânt imaginea, lângă gând forma, iar lângă idealul comunitar o memorie vizuală.
Expoziția organizată la Centrul de Artă din Transilvania îndeplinește mai multe misiuni. Pe lângă faptul că prezintă, prin portrete și caricaturi, panteonul personalităților Helikon, ea oferă o selecție reprezentativă din creația graficienilor, ilustratorilor și artiștilor de carte, care au modelat identitatea vizuală a revistei Helikon și a publicațiilor editate de Breasla Ardeleană de Arte Frumoase („Erdélyi Szépmíves Céh”). Totodată, sunt prezentate lucrările pictorilor, sculptorilor și graficienilor care au îmbogățit universul vizual al spiritului cenaclului Helikon. Selecția evocă artiști precum Károly Kós, Miklós Bánffy, Sándor Szolnay, Alajos Stróbl, Nándor Gallasz, Jenő Szervátiusz, Béla Gy. Szabó, György Buday, Emmy T. Karácsony, Piroska Makkai și Imre Nagy, ale cărui celebră serie de portrete definește până astăzi memoria vizuală asociată cenaclului Helikon.
Expoziția răspunde și unor întrebări neobișnuite, cu detalii mai puțin cunoscute: Cine a conceput literele inscripționate pe celebra masă de piatră a Helikonului și din ce piatră a fost realizată aceasta? Cine a gravat antetul revistei Helikon? Cine a creat și cine a primit prima medalie comemorativă de mecenat al cenaclului Helikonul Ardelean? Cum a ajuns Kós Károly să fie scenograf și creator de costume? Unde a dispărut statuia lui Kuncz Aladár? Și unde se află portretele pictate de Bánffy Miklós la Haga?
Lucrările expuse provin din colaborarea unor colecții publice, ecleziastice și private. Piese din colecțiile Centrului de Artă din Transilvania, ale Muzeului Secuiesc al Ciucului, ale Muzeului „Haáz Rezső” din Odorheiu Secuiesc și ale Muzeului Memorial Gy. Szabó Béla, precum și materiale din arhivele private ale familiilor Kemény, Kós, Bánffy, Olosz și Szentimrei, din colecția lui Novák Zoltán, din Arhiva Eparhiei Reformate din Ardeal și din colecțiile Bisericii Unitariene din Transilvania conturează împreună felul în care spiritul cenaclului Helikon se reflectă în arta vizuală a perioadei interbelice.
Expoziția va putea fi vizitată până în 7 august 2026, conform programului Centrului de Artă din Transilvania, de marți până vineri între orele 9–17, iar sâmbăta între orele 10–14. După care, între 16 august și 6 septembrie 2026, expoziția va fi prezentată și la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

Vă așteptăm cu drag la vernisaj și la expoziție!

Organizatori: Institutul Liszt – Sfântu Gheorghe, Asociația Centrul de Artă din Transilvania, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe
Expoziția a fost finanțată de Secretariatul de Stat pentru Politici Naționale din cadrul Cancelariei Prim-ministrului Ungariei – Fondul Bethlen Gábor, Asociația Carola, Academia Maghiară de Arte, Fondul Cultural Național al Ungariei.